Strigat de AJUTOR

Hei hei hei dragilor,
Asa dor imi era sa va scriu. Nici nu stiu sigur ce subiect ar trebui sa abordez astazi, poate viata, sau oamenii, sau pur si simplu subiecrul vostru preferat iubirea.Poate toate 3. Insa inainte de toate, vreau sa va anunt ca de astazi nu voi mai publica la fel de des, voi rapunde ca de obicei meiulurilor pe privat.
Cum oare ar trebui sa inceapa articolul? Ce spuneti de haideti sa facem ceva in viata asta pentru a si ajuta, nu doar pentru a ne face noua bine. Cunosc mii si mii de cazuri si de tipuri de oamenii care au nevoie de ajutor, desi uneori poate cel mai bine ar fi sa ii lasam pe mana pshihologilor.
Ca de exemplu, tatii super protectori si iubitori astazi si extrem de viloenti si de rai maine, sau femeile care fac copii cu primul care le iese in cale ca mai apoi sa cerseasca pe strazi, facandu-si singure rau lor ,dar si copiilor care nu au nici o vina( Inainte sa continui vreau sa precizez ca este doar generalizare, stiu ca exista si cazuri nefericite, ba chiar am o cunostinta , o femeie in toata regula acum, ce a crescut ajutata de parinti un copil minunat si foarte frumos educat, facut in urma unui viol cand ea era doar un copil), sau oamenii care prefera sa bea si sa fuga de munca plangandu-se mai tarziu ca nu pot face nimic ca sa isi castige traiul....
Aceasta din pacate este lumea in care traim si acelea sunt exemplele usoare ale acestei lumi, am dat astfel de oamenii exemplu pentru ca ei sunt printre cei ce se pot reabilita curand si usor nefiind cazul unor oamenii ce necesita atat de mult ajutor de specialitate.
Sunt cazuri de oameni ce nu au avut poate pe nimeni exemplu, nici un om care sa ii îndrume in viata si care au facut ceea ce le este mai usor, insa cazuri de oameni pe care ii putem ajuta, sunt sigura ca fiecare cunoaste un om cu un gen de problema deranjanta(daca ii putem spune asa) si atunci de ce sa nu incercam sa schimbam asta? De ce sa nu ajutam? E atat de greu sa purtam o discutie? Sa dam un exemplu? Sau sa oferim un ajutor pentru o viata mai buna?
Haideti toti sa oferim o lectie pentru cineva, asa lectia va merge mai departe, fiecare sa facem astazi un lucru bun, sa oferim ceva unui om dezabilitat.
Si daca tot vorbim de ajutoare, ajutor nu au nevoie doar oamenii cu probleme "de genul acesta, cat si oamenii fara posibilitati. De ce sa nu ajutam un om care nu are posibilitatea de a  putea se descurca in viata? Nu ma refer la cei fara locuri de munca, ci la cei cu diverse probleme, boli, handicapuri. Cei pe care ii vedeti zilnic pe strada si de care va minunati datorita diferitelor defecte fara macar a va intreba care este povestea lor. Sa va spun sincer am avut ocazia sa vad oameni cu handicap cu mai multa dorinta de viata si de munca decat cei sanatosi. De fapt exista o femeie pa care o vedeam pana acum cateva luni in fiecare dimineata, prima oara m-am minunat de ea si de felul in care arata, apoi m-am intrebat care este povestea acelei femei de varsta mijlocie cu un handicap al membrelor si o problema de vedere, apoi treptat in fiecare dimineata am fost atenta la ce se intampla in jurul meu, am vazut-o luandu-si la revedere de la sotul ei(foarte sanatos de altfel), lund geanta de la el si plecand la munca cu un chef pe care nu il mai vazusem pana atunci.
Si poate nu vreti sa ajutati aceste genuri de oameni, atunci ganditiva la copii, la fiintele acelea inocente care ati fost si voi candva, acei mici prichindei acum inchisi in orfelinate si abandonati de parinti, in locuri nu foarte frumoase, care mananca si sunt imbracati din donatiile facute de oameni buni si din anumite contributii statale, acei copii mai putin norocosi care nu traiesc cu dragoste parentala(cei drept exista si parinti care isi pastreaza copii dar ii priveaza de dragoste),care nu stiu ce inseamna sa vina mama sa ii ia de la scoala, care nu cunosc imbratisarea unui parinte care sa le stearga lacrimile si care sa ii ajute la teme, aceia ce vor devenii viitori adulti ai zilelor de maine. Nu cer nimanui sa adopte unul, desi sunt multi oameni care o fac si care merita respectul cuvenit, dar cer macar sa va ganditi la ei,ca de examplu in loc sa aruncati hainele vechi si in stare buna  pe care copii vostri refuza sa le mai poarte, sau care probabil le-au ramas mici, punetile timp de un an intr-un sac, strangetile si dupa donatile sunt sigura ca acei copii nu vor comenta ca sunt din sezonul trecut, sau ca nu sunt culoarea lor preferata. Sau doar vizitati o casa de copii, priviti ce e acolo, imbratisati unul dintre ei, e un sentiment pe care niciodata nu l-ati trait, dar pe care nici nu-l veti uita vreodata.
 Sunt pur si simplu lucruri simple, lucruri pe care orice om poate sa le faca si pe care le refuza de multe ori, pentru ca asa suntem noi oameni, niciodata nu ne uitam inainte sa vedem cum se simte cel din fata, ne uitam doar in oglinda gandindu-ne la noi.
Asa ca dupa toate cele spuse, imi permit sa va cer ajutorul, sa va cer sa va ganditi macar odata la ceea ce ati citit in acest articol si sa ajutati pe cineva astazi. Hai sa intindem cu toti mana catre cineva care are nevoie.


Kisses,
The Blue Princess

Sentimente

Hei dragilor,

O prietena mi-a spus astazi : "nu pot sa cred ca ai privirea asta(...)nu credeam sa vad asta". Acum sa va spun despre ce era vorba, ei bine despre sentimentele ce se vedeau in privirea mea. Cel putin asta spunea ea. Nu stiu sa va explic nici nu am cum sa va explic sentimentele mele. Insa am sa va spun ca de cand ma stiu eu incerc sa ascund sentimentele si sa le neg pana cand nu o mai pot face.
Astazi insa am realizat in cadrul unei alte discuţii ce o privea pe prietena mea si anumite aspecte ale modului ei de a fi, ca nu e bine si ca merita sa iti arati sentimentele. De ce? Pentru ca e un lucru minunat(acum vorbesc de sentimente pure si frumoase, nu de stari de nervi sau ceva de genul), e modul de a te arata pe tine in realitate ci nu varianta imbunatatita pe care vrei sa o arati de teama sa nu fi ranit.
Nu stiu sa va spun de ce am vrut sa scriu acest scurt articol, insa am vrut sa va impartasesc si voua asta. Pentru ca am realizat cat de nefericiti pot fi oamenii care pastreaza totul ascuns, cat de reci sunt, cat de greu iti e sa te apropii de ei si cat de usor sa ii pierzi. Insa nu doar tu ii pierzi, in momentul in care s-au rup de tine ei suporta mai greu durerea si o pastreaza mereu ca o rana deschisa pe care nu o inchid niciodata pentru ca nu isi exprima sentimentele.

In schimb persoanele care spun cat de mult tin la oamenii din jur(in diferite forme sau cu anumite cuvinte) tind sa fie mult mai fericite, radiaza pur si simplu, au un zambet atat de pur si sincer si indiferent cad de mult sunt ranite, inchid mai usor ranile si incearca sa fie fericite indiferent de situatie, pentru ca ele stiu sa ierte, stiu sa iubeasca, sa aprecieze sa primeasca viata cu toata greutatea ce li se ofera.


Asta a fost pentru astazi,...
Pana data viitoare astept meiluri noi la adresa The_blue.princess@yahoo.com pe care o gasiti si in descrierea profilului.

Kiss,
The Blue Princess

Merita.....

Hei hei hei copii, ce mai faceti? Astazi vorbim de fericire si de momente frumoase J

Exista intr-un an mii si mii de intamplari plăcute si neplacute, momente magice si momante strani, clipe pe care ti-ai dori sa le uiti si clipe pe care le-ai trai de 1000 de ori. Insa cele mai frumoase momente sunt cele traite alaturi de cei dragi, moment simple traite in orice zi alaturi de persoanele la care ti imens, acele moment fericite si frumoase  care nu iti mai doresti sa se incheie vreodata. Si acestea sunt momentele pe care ar trebui sa le pretuim cel mai mult. Ar trebui sa ne facem loc in suflet si in inimi pentru aceste momente.Si cum altfel: uitand de ura, de dusmani, de certuri si de totate momentele rele, iertand si invatand sa iubim ceea ce avem, sa apreciem ceea ce nu se ofera si sa oferim iubire si fericire celor din jur.

Sunt atat de multe zile pe care le traim si atat de multe moment neplacute incat uneori ne obisnuim atat de mult cu dezamagirile si uitam de fericire si de clipele frumoase , uitam sa apreciem . Asta e trist, e trist sa vezi oameni cu feţele ploate pe strada, uitand sa se bucure de ce au.Uitativa in jur, sunt oameni care au invatat sa se bucure, stiti de ce, pentru ca iarta, uita si traiesc clipa, pentru ca nu au uitat sa fie copii, pentru ca acolo undeva au aflat ca zambind si incercand sa fie fericiti pot trece mai usor peste tot ce e greu.

De ce sa nu facem toti asta, de ce sa nu invatam si noi sa fim fericiti? Eu zic ca merita incercat, merita sa uiti de tot doar pentru a putea zambi, pentru a putea simti un suflet imens si plin de bucuri. Merita.

 Sper ca v-a placut.

Kisses,

The Blue Princess

Amintiri placute

Hei hei hei, dragii mei cetateni :))),
Astazi am adaugat noua adresa de mail la descriere: The_blue.princess@yahoo.com, cum am spus voi verifica mailul odata pe saptamana:* si voi raspunde cat de repede pot.
Acum revenind la tema de azi, am ales acest subiect, nici eu nu stiu de ce. Dar sper ca va va place in orice caz :

Chiar si cand pare ca ai pierdut tot, ramai cu ceva. Cu amintirile frumoase a ceea ce a fost, pe care nimeni niciodata nu ti le va putea lua.
Amintirile pe care chiar daca nu vrei le apeciezi, amintiri ale momentelor in care erai fericit, in care totul era bine. Amintiri ale momentelor in care te simteai apreciat pentru cine esti, in care te simteai protejat, in care simteai ca orice s-ar intampla va fi bine. Momente carora le duci dorul, insa aceleasi momente care te fac sa apreciezi oamenii pentru ceea ce sunt si ceea ce au fost, care te fac sa ii apreciezi pentru ca au fost acolo, pentru ca au trait impreuna cu tine.Momente care te fac a spui, nu conteaza tot ce e acum ,pentru ca atunci a fost frumos.
Amintirile acele care atunci cand esti trist si te gandesti ce sa faci, te fac sa zambesti.
Acela sunt momente frumoase, momente care trebuiesc apreciate indiferent ce se intampla acum, momente de care tie dor. Acele amintiri te fac sa apreciezi oamenii chiar daca s-au schimbat, pentru ca desi e greu de crezut in interior sunt aceiai. Si ei iubesc, adora momentele acelea frumoase si lor le e dor de ce a fost si lor le e greu sa suporte ce se intampla. Insa intr-un fel sau altul acele amintiri ne fac pe toti sa supravietuim, ne fac a intelegem ce vrem, ne ajuta sa ne gasim pe noi insine, ne aduce cu picioarele pe pamant si ne arata calea cea buna.
Acestea sunt amintirile frumoase si asta e rolul lor in viata, sa ne aduca pe pamant si sa nu ajute sa trecem peste tot ce e greu.

Kisses,
The Blue Princess

 

Despre mine

Hei hei hei, dragii mei din suburbii, imi era dor de voi. Inainte de toate va anunt ca voi adauga cat de curand la descriere noua adresa de email.
Acum vreau sa vorbim despre mine. De ce? Pentru ca unii dintre voi mi-au pus intrebari despre mine atat ca aspect cat si ca persoana. Cei drept nu va voi vorbii de aspectul meu, dar va voi spune cateva lucruri esentiale despre mine.
Cum sunt eu? Cine sunt eu? De ce scriu? Cum ma comport cu oamenii din jur?
Ei bine eu sunt o simpla fata, una care tine enorm la oamenii din jurul ei si care scrie de placere. Deazvoltand acest raspuns va spun ca, ador sa am oamenii in jurul meu, dar imi place sa am oameni cu care sa pot vorbi, care sa ma inteleaga si care sa ma respecte pentru ceea ce sunt. Las greu oamnenii sa plece din viata mea, pentru ca odata ce m-am atasat de ei niciodata nu ii voi mai deslipi de sufletul meu.
Nu sunt genul de persoana obsedata, care nu ofera libertate, ci tocmai ca ofer libertate pentru ca tin prea mult la ei si am incredere ca nu ma vor dezamagi, desi mi s-a dovedit de multe ori contrariul.
Nu vreau sa las oamenii sa plece pentru ca tin mult prea mult la ei, pot ierta aproape orice greseala, insa cand se intapla ceva foarte grav, nu pot trece usor cu vederea insa pot incerca sa o fac. 
 Daca am suferit vreodata?
Ei bine, da am facut asta si asta se remarca din toate postarile mele, am fost dezamagita, umilita, ranita complet, insa nu m-am razbunat, nu am incercat sa fac precum un catel ranit si mai ales nu am vrut sa arat cat de greu imi era. Pentru ca eu sunt de parere ca ripostand ai sa duci problema la un nivel si mai inalt, eu personal nu fac decat sa intorsc si celalalt obraz sa suport si sa rezist.
 De ce imi e cel mai teama?
De noi dezamagiri.Stiu cat de rau doare sa fi ranit si dezamagit si stiu cat de greu e sa suporti totul, asa ca intradevar asta este printre cele mai mari temeri ale mele, pentru ca  desi toti suportam multe, uneori poti ceda si atunci nu va sti nimeni cum sa interpreteza acea cadere nervoasa. Si mai ales pentru ca indiferent de cat voi reusi se suport toate raman marcate in sufletul meu, sunt lucruri pe care nu le voi uita niciodata, micile dezamagiri si suferinte raman uneori mult mai bine in memoria mea deca momentele fericite.
Care sunt oamenii carora le sunt racunoscatoare?
Ei bine oamenii care mi-au fost alaturi si care m-au ajutat mereu sa trec peste toate si sa continui, care mi-au fost alaturi neconditionat si care mi-au suportat toate mofturile si ideile.
Care e cea mai mare dorinta a mea?
Ei bine am o singura mare dorinta, sa fiu fericita, sa am o viata frumoasa si sa nu regret nimic, nu vreau sa imi para rau pentru ce asi fi putut face si nu am facut, nu vreau sa imi para rau pentru alegerile facute, nu vreau sa imi para rau pentru nimic, vreau sa imi aduc aminte de fiecare moment cu drag, pentru ca indiferent cum m-a marcat acel moment am invatat ceva din el.
Marea dragoste?
Ei bine inca nu am intalnito, am o varsta destul de frageda pentru a vorbi de marea iubire, nu pot spune ca nu o voi intalni, sau poate e chiar langa mine, insa nu am de unde sa stiu inca asta.
 La cine tin cel mai mult?
Asta e usor de spus, la prietenii mei cei mai buni, la fratele meu dement, la parintii mei si la catelusa mea. Sunt cei mai importanti pentru mine si nu asi renunta la ei pentru nimic in lume.
Cele mai frumoase amintiri ale copilariei?
Serios nu stiu cine a avut ideea acestei intrebari, dar este geniala. Am multe amintiri frumoase, nu pot uita nici macar unul, numai deschizand usa casei imi aduc aminte o groaza, bineinteles majoritatea sunt legate de sarbatoarile cu familia si de prietenii mei, nu pot uita nimic. Si mai ales nu voi uita niciodata amintirile cu prima mea buna prietena care din pacate nu se mai afla in tara si care a insemnat si inseamna enorm pentru mine. A fost penroana care m-a invatat semnificatia cuvantului "Prietenie".


Atat pentru astazi.
Kiss,
The Blue Princess

Relatii???

Ce faceti scumpilor?  Unde ma gasiti ?Ei bine simplu sunt la distanta de un e-mail:)) asta pentru unii dintre voi.
Stiu ca nu am comentarii, insa asta pentru ca nu vreau ca acest blog sa fie popular neaparat ci pentru ca eu prefer discutiile pe privat.
Asa sa incepem cu postarea de astazi:
Hei hei, dragii mei Blue princess din suburbiile orasului:))
La sugestia unei amice am decis sa scriu acest "articol". Insa inainte de toate vreau sa mentionez ca nu voi da sfaturi ci voi pune doar o simpla opinie personala pe care fiecare o poate interpreta cum isi doreste.
Ei bine o reletie este pur si simplu o relatie, in ce consta ea? Ei bine in viziunea mea relatia consta in incredere, iubire bineinteles si intelegere. Nu sunt multe nu?
 O relatie nu e niciodata cum ne este descrisa in povesti, basme sau aratata in filme, daca va imaginati asa ceva, vreau sa va spun un singur lucru:"Daca astea sunt asteptarile voastre, probabil o sa muriti singuri."
Din punctul meu de vedere o relatie consta in a ne intelege, a comunica ceea ce este ceva extrem de important, pentru ca fara comunicare nu exista nimic si relatia nu va dura. Ce e cel mai important in orice relatie este sa renuntati la crizele de gelozie, nu duc nicaieri. Sunteti gelosi, perfect, nu spun sa nu fiti si eu am fost si inca de multe ori. Insa cu crizele acele publice de genu :"Cum poti sa te uiti la aia? Nu vezi si tu cat de.... etc." sau "ce gata te-ai saturat de mine vrei pe altul...."si dramatismul nu rezolvati nimic, insa puteti foarte bine sa vorbiti in privat fara ca toata lumea sa stie ca s-a intaplat ceva.
Altceva? Ei bine barfitul la toata lumea despre voi si despre ce se intampla. Unele lucruri trebuie sa ramana private. Daca vreti sa vorbiti nu va lega nimeni limba, insa cel mai bine este sa vorbiti cu o persoana de incredere , nu cu 15 cu gura mare.
Asta cred eu ca este tot ce am avut de spus, exact cum am spus nu pot sa va dau sfaturi, desi stiu ca am facut-o intr-un fel sau altul, dar prefer sa cred ca acesta a fost un simplu "articol"
.
Insa vreau ca toti sa tineti minte ceva, ceva ce eu nu am prea urmat intodeauna: O relatie nu va fi niciodata perfecta, insa prin comunicare si intelegere orice problema se poate rezolva. Si inca ceva, daca vedeti ca nu merge nu incercati sa mentineti relatia cu forta, pentru ca nu veţi face nimic bun cu asta.


Asta a fost tot, pe data viitoare.
Kiss,
The Blue Princess

Hei hei hei:X

Hei, dragi mei prieteni, The blue princess va saluta din suburbiile ploiase:X.
Cineva mi-a pus o intrebare foarte interesanta de curand si asi dori sa impart cu voi raspunsul.
Intrebarea a fost aceasta: "Cum poti sa ii iubesti atat de mult pe cei care ti-au facut rau sau te-au ranit?"
Raspunsul meu a fost urmatorul:"Nu stiu daca ii iubesc pe cei care mi-au facut rau, dar cu siguranta inca tin la ei, pentru ca ii iubesc pe cei din trecut. In orice persoana rea exita un strop de bine, ei bine asta iubesc eu, binele din ei.Nu pot spune ca nu ma doare, dar nu poti transforma iubire in ura oricat ai incerca, cei drept exista urme de dispret, chiar si mila, dar nimic mai mult. Nu stiu daca pot sau nu uri, dar stiu sigur ca nu imi doresc sa o fac, pentru ca ura este un sentiment urat care iti intuneca viata."
 Si acum ca v-am impartasit asta, vreau sa impartasesc cu voi si emotiile, pentru ca sunt foarte emotionata.Maine e prima mea zi de facultate si sincera sa fiu sunt atat fericita cat si trista pentru ca nu stiu la ce sa ma astept. Daca vrea cineva sa imi dea un sfat stiti unde sa ma gasiti.

Kiss,
The Blue Princess