Hei dragilor,
O prietena mi-a spus astazi : "nu pot sa cred ca ai privirea asta(...)nu credeam sa vad asta". Acum sa va spun despre ce era vorba, ei bine despre sentimentele ce se vedeau in privirea mea. Cel putin asta spunea ea. Nu stiu sa va explic nici nu am cum sa va explic sentimentele mele. Insa am sa va spun ca de cand ma stiu eu incerc sa ascund sentimentele si sa le neg pana cand nu o mai pot face.
Astazi insa am realizat in cadrul unei alte discuţii ce o privea pe prietena mea si anumite aspecte ale modului ei de a fi, ca nu e bine si ca merita sa iti arati sentimentele. De ce? Pentru ca e un lucru minunat(acum vorbesc de sentimente pure si frumoase, nu de stari de nervi sau ceva de genul), e modul de a te arata pe tine in realitate ci nu varianta imbunatatita pe care vrei sa o arati de teama sa nu fi ranit.
Nu stiu sa va spun de ce am vrut sa scriu acest scurt articol, insa am vrut sa va impartasesc si voua asta. Pentru ca am realizat cat de nefericiti pot fi oamenii care pastreaza totul ascuns, cat de reci sunt, cat de greu iti e sa te apropii de ei si cat de usor sa ii pierzi. Insa nu doar tu ii pierzi, in momentul in care s-au rup de tine ei suporta mai greu durerea si o pastreaza mereu ca o rana deschisa pe care nu o inchid niciodata pentru ca nu isi exprima sentimentele.
In schimb persoanele care spun cat de mult tin la oamenii din jur(in diferite forme sau cu anumite cuvinte) tind sa fie mult mai fericite, radiaza pur si simplu, au un zambet atat de pur si sincer si indiferent cad de mult sunt ranite, inchid mai usor ranile si incearca sa fie fericite indiferent de situatie, pentru ca ele stiu sa ierte, stiu sa iubeasca, sa aprecieze sa primeasca viata cu toata greutatea ce li se ofera.
Asta a fost pentru astazi,...
Pana data viitoare astept meiluri noi la adresa The_blue.princess@yahoo.com pe care o gasiti si in descrierea profilului.
Kiss,
The Blue Princess
O prietena mi-a spus astazi : "nu pot sa cred ca ai privirea asta(...)nu credeam sa vad asta". Acum sa va spun despre ce era vorba, ei bine despre sentimentele ce se vedeau in privirea mea. Cel putin asta spunea ea. Nu stiu sa va explic nici nu am cum sa va explic sentimentele mele. Insa am sa va spun ca de cand ma stiu eu incerc sa ascund sentimentele si sa le neg pana cand nu o mai pot face.
Astazi insa am realizat in cadrul unei alte discuţii ce o privea pe prietena mea si anumite aspecte ale modului ei de a fi, ca nu e bine si ca merita sa iti arati sentimentele. De ce? Pentru ca e un lucru minunat(acum vorbesc de sentimente pure si frumoase, nu de stari de nervi sau ceva de genul), e modul de a te arata pe tine in realitate ci nu varianta imbunatatita pe care vrei sa o arati de teama sa nu fi ranit.
Nu stiu sa va spun de ce am vrut sa scriu acest scurt articol, insa am vrut sa va impartasesc si voua asta. Pentru ca am realizat cat de nefericiti pot fi oamenii care pastreaza totul ascuns, cat de reci sunt, cat de greu iti e sa te apropii de ei si cat de usor sa ii pierzi. Insa nu doar tu ii pierzi, in momentul in care s-au rup de tine ei suporta mai greu durerea si o pastreaza mereu ca o rana deschisa pe care nu o inchid niciodata pentru ca nu isi exprima sentimentele.
In schimb persoanele care spun cat de mult tin la oamenii din jur(in diferite forme sau cu anumite cuvinte) tind sa fie mult mai fericite, radiaza pur si simplu, au un zambet atat de pur si sincer si indiferent cad de mult sunt ranite, inchid mai usor ranile si incearca sa fie fericite indiferent de situatie, pentru ca ele stiu sa ierte, stiu sa iubeasca, sa aprecieze sa primeasca viata cu toata greutatea ce li se ofera.
Asta a fost pentru astazi,...
Pana data viitoare astept meiluri noi la adresa The_blue.princess@yahoo.com pe care o gasiti si in descrierea profilului.
Kiss,
The Blue Princess
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu