Simplu text fara titlu, fara semnatura

De ce iubesti?
Astepti ani si ani:
 Persoana perfecta ,fara defecte, persoana cu o personalitatea impecabila si cu un fizic atractiv.

Si ajungi sa iubesti o persoana ale carei defecte nu te derajnjeaza, ba chiar le adori uneori, a carui personalitate este exect ceea ce iti doreai desi nu e ceea ce te asteptai, al carui suflet e imens si bun, si al carui fizic nu l-ai luat niciodata atat de mult in considerare.

De ce? Pentru ca acele sentimente te leaga de persoana si de cine e cu adevarat, indiferent de ce e...

De ce? Pentru ca desi visam la persoana perfecta ne indragostim de persoana potrivita...

Din simplu motiv ca acele sentimente nu neglijeaza ci accepta, nu critica ci sunt alaturi, nu au asteptari ci pretuiesc ceea ce au.

Pentru asta iubim, pentru asta simtim si respiram.

Pentru ca omul NU e obiect, NU e fantezie. Omul e o persoana care are minte inainte de trup si suflet inainte de minte, depinde doar ce vrei sa iubesti.




Sper sa va placa, The Blue Princess
Ps : Indragostitiva de simplitate .

Asteptari

Hei hei hei dragilor.
Astazi am sa scriu un articol cat se poate de scurt.
Stau si ma gandesc de cateva zile la multe  lucruri care s-au intamplat si pe care nu le pot intelege. Si mi.am dat seama ca trebuie sa invat cum sa imi controlez mai bine starile spirituale si cum sa imi pastrez gandurile pentru mine. De ce? Pentru ca in general oamenii  ajunga sa isi faca anumite idei despre mine din cauza anumitor lucruri pe care le spui sau le faci si uita de ti e cu adevărat.
Spun asta pentru ca astazi mi.am dat seama cat de multi sunt de fapt oamenii care din cauza asteptarilor pe pare le.au avut de la mine, nu au mai avut capacitatea sa ma vada pe mine cea reala, fiid incapabili sa deosebeasca persoana de ideei.
Nu am sa ingru astazi in detaliu. Dar promit sa voi veni cu ceva detaliat curand.



Kiss,
The Blue Princesa

Mai departe.....

Hei hei hei,

Am vazut un film de curand, unul care poate m-a impresionat mai mult deact trebuia si care m-a facut sa reflect la anumite parti ale vietii mele.La momentele in care dupa ce am trecut prin multe intamplari neplacute cu membri ai familiei, dupa ce am aflat anumite lucruri care m-au ranit profund, dupa ce am auzit vorbe aruncate in vant cu simplul rol de a distruge sentimentele unui copil, dupa ce asa zisi prieteni m-au abandonat sau m-au jignit dintr-o simpla cearta si alte intamplari de care nu vreau sa mai pomenesc, Ajunsesem sa fiu sigura ce cel mai bun mod de a trece prin viata este sa nu fi capabil sa ti la nimeni, sa nu inti pese de absolute nimeni , pur si simplu sa fi indiferent.

Insa incercarile mele de indiferenta au dat mereu gres, ma atasam de persoanele respective si dupa un timp istoria se repeat, apoi eu iertam orice lucru intamplat. Pana intr-o zi in care aproape jurasem ca nu imi va pasa de nimeni inafara de unii oameni pe care ii stiu de o viata si care indifferent de ce imi vor face voi avea mereu puterea sa merg mai departe, pentru ce ei au fost mereu puterea mea, mai ales o persoana care inafara faptului ca m-a educat ca ceea ce sunt, ca ma asculta in fiecare zi, este mult mai mult decat atat este sustinatorul meu principal in toate decizile si este cea mai buna prietena. In ziua aceea sau mai bine spus zilele acelea, o persoana s-a apropiat foarte mult de mine, o persoana care m-a ascultat si m-a sustinut, care desi nu imi intelegea ideile pe atunci nu le critica, chiar daca acum o face, o persoana pe care uneori oamenii nu inteleg de ce o apreciez, ei bine acesta e motivul, cunoscand-o pe ea, si cunoscandui si ei povestile, mi-am dat seama ca intodeauana vor exista oameni ce ne vor rani, intodeauna vor exista si oameni care ne vor face rau(intentionat sau nu), insa asta nu ar trebui sa ne impiedice sa iubim, sau sa avem incredere. Ea nu mai pare a avea, insa eu o cunosc, pentru ca ea mi-a dovedit ca sentimentele exista si stiu ca indiferent cat de rece e undeva acolo in sufletul ei, fiecare rana ramane marcata pentru ca oricat ar nega ii pasa de oamenii din jurul ei.

La putin timp dupa aceasta perioada mi sa dovedit insa si ca oamenii se schimba, m-am impacat du o prietena din copilarie, la care am renuntat ,din motive pe care nu vreau sa le mai pomenesc, a fost singura persoana din viata  mea la care am renuntat, insa m-a durut la fel de tare faptul ca am renuntat la ea cat si faptul ca o facusem pentru ca sa continui sa fiu mereu langa ea cand ea ma ataca direct. Insa dupe reunirea noastra am constientizat ca oamenii se schimba, ea s-a schimbat, poate nu in totalitate, insa mult , a renuntat la proastele obiceiuri, la atacurile verbale, acum este o persoana  buna ,o persoana care doar pentru faptul ca a dorit sa schimbe ceva in bine  merita apreciata.

Prin aceste schimari vazute am realizat ca merita, ca oamenii merita sentimente, merita sa iti pese si merita sa le arati asta, pentru ca este placut sa vezi cat de mult ii pasa cuiva de tine, indifferent daca persoana respective te va rani cumva. Si vreti sa va mai dezvalui ceva pentru prima data sunt fericita cu adevarat, am iertat tot ce s-a intamplat candva si iert fiecare lucru pe care oamenii mi-l fac fie ei necunoscuti, familie , prieteni, pentru ca asta este dumul spre fericire. Sunt fericita pentru ca am langa mine oamenii care ma iubesc pentru ceea ce sunt, pentru ca am cativa prieteni buni care desi uneori sunt dezamagiti de mine, sau sunt suparati ca nu m-au mai vazut de mult, sunt inca alaturi de mine .Si mai am langa mine o persoana pe care poate nu o cunosc de ani, insa care mi-a castigat treptat increderea si adoratia si sentimentele si  e care nu asi vrea sa o ranesc vreodata pentru ca nu merita si poate ca nu ma cunoaste complet, nu imi cunoaste toate povestile insa pana acum nu s-a speriat de mine si sunt aproape sigura ca nimic nu o mai poate speria acum pe aceasta persoana.

Asa ca uitati un sfat: Orice s-ar intampla, nu renuntati, nu renuntati la oamenii din jurul vostru, nu renuntati sa credeti in voi, in faptul ca totul va fi bine, iertati, treceti peste tot ce e greu, tot ce va raneste, fiti acolo pentru oricine are nevoie de un umar pe care sa planga si o vorba buna, nu tratati oamenii cum va tratati oamenii care v-au ranit cu rautate, fiti buni. Si mai ales nu renuntati la incredere si iubire pentru ca merita, oricat de greu pare uneori merita.

Kisses,

The Blue Princess

Strigat de AJUTOR

Hei hei hei dragilor,
Asa dor imi era sa va scriu. Nici nu stiu sigur ce subiect ar trebui sa abordez astazi, poate viata, sau oamenii, sau pur si simplu subiecrul vostru preferat iubirea.Poate toate 3. Insa inainte de toate, vreau sa va anunt ca de astazi nu voi mai publica la fel de des, voi rapunde ca de obicei meiulurilor pe privat.
Cum oare ar trebui sa inceapa articolul? Ce spuneti de haideti sa facem ceva in viata asta pentru a si ajuta, nu doar pentru a ne face noua bine. Cunosc mii si mii de cazuri si de tipuri de oamenii care au nevoie de ajutor, desi uneori poate cel mai bine ar fi sa ii lasam pe mana pshihologilor.
Ca de exemplu, tatii super protectori si iubitori astazi si extrem de viloenti si de rai maine, sau femeile care fac copii cu primul care le iese in cale ca mai apoi sa cerseasca pe strazi, facandu-si singure rau lor ,dar si copiilor care nu au nici o vina( Inainte sa continui vreau sa precizez ca este doar generalizare, stiu ca exista si cazuri nefericite, ba chiar am o cunostinta , o femeie in toata regula acum, ce a crescut ajutata de parinti un copil minunat si foarte frumos educat, facut in urma unui viol cand ea era doar un copil), sau oamenii care prefera sa bea si sa fuga de munca plangandu-se mai tarziu ca nu pot face nimic ca sa isi castige traiul....
Aceasta din pacate este lumea in care traim si acelea sunt exemplele usoare ale acestei lumi, am dat astfel de oamenii exemplu pentru ca ei sunt printre cei ce se pot reabilita curand si usor nefiind cazul unor oamenii ce necesita atat de mult ajutor de specialitate.
Sunt cazuri de oameni ce nu au avut poate pe nimeni exemplu, nici un om care sa ii îndrume in viata si care au facut ceea ce le este mai usor, insa cazuri de oameni pe care ii putem ajuta, sunt sigura ca fiecare cunoaste un om cu un gen de problema deranjanta(daca ii putem spune asa) si atunci de ce sa nu incercam sa schimbam asta? De ce sa nu ajutam? E atat de greu sa purtam o discutie? Sa dam un exemplu? Sau sa oferim un ajutor pentru o viata mai buna?
Haideti toti sa oferim o lectie pentru cineva, asa lectia va merge mai departe, fiecare sa facem astazi un lucru bun, sa oferim ceva unui om dezabilitat.
Si daca tot vorbim de ajutoare, ajutor nu au nevoie doar oamenii cu probleme "de genul acesta, cat si oamenii fara posibilitati. De ce sa nu ajutam un om care nu are posibilitatea de a  putea se descurca in viata? Nu ma refer la cei fara locuri de munca, ci la cei cu diverse probleme, boli, handicapuri. Cei pe care ii vedeti zilnic pe strada si de care va minunati datorita diferitelor defecte fara macar a va intreba care este povestea lor. Sa va spun sincer am avut ocazia sa vad oameni cu handicap cu mai multa dorinta de viata si de munca decat cei sanatosi. De fapt exista o femeie pa care o vedeam pana acum cateva luni in fiecare dimineata, prima oara m-am minunat de ea si de felul in care arata, apoi m-am intrebat care este povestea acelei femei de varsta mijlocie cu un handicap al membrelor si o problema de vedere, apoi treptat in fiecare dimineata am fost atenta la ce se intampla in jurul meu, am vazut-o luandu-si la revedere de la sotul ei(foarte sanatos de altfel), lund geanta de la el si plecand la munca cu un chef pe care nu il mai vazusem pana atunci.
Si poate nu vreti sa ajutati aceste genuri de oameni, atunci ganditiva la copii, la fiintele acelea inocente care ati fost si voi candva, acei mici prichindei acum inchisi in orfelinate si abandonati de parinti, in locuri nu foarte frumoase, care mananca si sunt imbracati din donatiile facute de oameni buni si din anumite contributii statale, acei copii mai putin norocosi care nu traiesc cu dragoste parentala(cei drept exista si parinti care isi pastreaza copii dar ii priveaza de dragoste),care nu stiu ce inseamna sa vina mama sa ii ia de la scoala, care nu cunosc imbratisarea unui parinte care sa le stearga lacrimile si care sa ii ajute la teme, aceia ce vor devenii viitori adulti ai zilelor de maine. Nu cer nimanui sa adopte unul, desi sunt multi oameni care o fac si care merita respectul cuvenit, dar cer macar sa va ganditi la ei,ca de examplu in loc sa aruncati hainele vechi si in stare buna  pe care copii vostri refuza sa le mai poarte, sau care probabil le-au ramas mici, punetile timp de un an intr-un sac, strangetile si dupa donatile sunt sigura ca acei copii nu vor comenta ca sunt din sezonul trecut, sau ca nu sunt culoarea lor preferata. Sau doar vizitati o casa de copii, priviti ce e acolo, imbratisati unul dintre ei, e un sentiment pe care niciodata nu l-ati trait, dar pe care nici nu-l veti uita vreodata.
 Sunt pur si simplu lucruri simple, lucruri pe care orice om poate sa le faca si pe care le refuza de multe ori, pentru ca asa suntem noi oameni, niciodata nu ne uitam inainte sa vedem cum se simte cel din fata, ne uitam doar in oglinda gandindu-ne la noi.
Asa ca dupa toate cele spuse, imi permit sa va cer ajutorul, sa va cer sa va ganditi macar odata la ceea ce ati citit in acest articol si sa ajutati pe cineva astazi. Hai sa intindem cu toti mana catre cineva care are nevoie.


Kisses,
The Blue Princess

Sentimente

Hei dragilor,

O prietena mi-a spus astazi : "nu pot sa cred ca ai privirea asta(...)nu credeam sa vad asta". Acum sa va spun despre ce era vorba, ei bine despre sentimentele ce se vedeau in privirea mea. Cel putin asta spunea ea. Nu stiu sa va explic nici nu am cum sa va explic sentimentele mele. Insa am sa va spun ca de cand ma stiu eu incerc sa ascund sentimentele si sa le neg pana cand nu o mai pot face.
Astazi insa am realizat in cadrul unei alte discuţii ce o privea pe prietena mea si anumite aspecte ale modului ei de a fi, ca nu e bine si ca merita sa iti arati sentimentele. De ce? Pentru ca e un lucru minunat(acum vorbesc de sentimente pure si frumoase, nu de stari de nervi sau ceva de genul), e modul de a te arata pe tine in realitate ci nu varianta imbunatatita pe care vrei sa o arati de teama sa nu fi ranit.
Nu stiu sa va spun de ce am vrut sa scriu acest scurt articol, insa am vrut sa va impartasesc si voua asta. Pentru ca am realizat cat de nefericiti pot fi oamenii care pastreaza totul ascuns, cat de reci sunt, cat de greu iti e sa te apropii de ei si cat de usor sa ii pierzi. Insa nu doar tu ii pierzi, in momentul in care s-au rup de tine ei suporta mai greu durerea si o pastreaza mereu ca o rana deschisa pe care nu o inchid niciodata pentru ca nu isi exprima sentimentele.

In schimb persoanele care spun cat de mult tin la oamenii din jur(in diferite forme sau cu anumite cuvinte) tind sa fie mult mai fericite, radiaza pur si simplu, au un zambet atat de pur si sincer si indiferent cad de mult sunt ranite, inchid mai usor ranile si incearca sa fie fericite indiferent de situatie, pentru ca ele stiu sa ierte, stiu sa iubeasca, sa aprecieze sa primeasca viata cu toata greutatea ce li se ofera.


Asta a fost pentru astazi,...
Pana data viitoare astept meiluri noi la adresa The_blue.princess@yahoo.com pe care o gasiti si in descrierea profilului.

Kiss,
The Blue Princess

Merita.....

Hei hei hei copii, ce mai faceti? Astazi vorbim de fericire si de momente frumoase J

Exista intr-un an mii si mii de intamplari plăcute si neplacute, momente magice si momante strani, clipe pe care ti-ai dori sa le uiti si clipe pe care le-ai trai de 1000 de ori. Insa cele mai frumoase momente sunt cele traite alaturi de cei dragi, moment simple traite in orice zi alaturi de persoanele la care ti imens, acele moment fericite si frumoase  care nu iti mai doresti sa se incheie vreodata. Si acestea sunt momentele pe care ar trebui sa le pretuim cel mai mult. Ar trebui sa ne facem loc in suflet si in inimi pentru aceste momente.Si cum altfel: uitand de ura, de dusmani, de certuri si de totate momentele rele, iertand si invatand sa iubim ceea ce avem, sa apreciem ceea ce nu se ofera si sa oferim iubire si fericire celor din jur.

Sunt atat de multe zile pe care le traim si atat de multe moment neplacute incat uneori ne obisnuim atat de mult cu dezamagirile si uitam de fericire si de clipele frumoase , uitam sa apreciem . Asta e trist, e trist sa vezi oameni cu feţele ploate pe strada, uitand sa se bucure de ce au.Uitativa in jur, sunt oameni care au invatat sa se bucure, stiti de ce, pentru ca iarta, uita si traiesc clipa, pentru ca nu au uitat sa fie copii, pentru ca acolo undeva au aflat ca zambind si incercand sa fie fericiti pot trece mai usor peste tot ce e greu.

De ce sa nu facem toti asta, de ce sa nu invatam si noi sa fim fericiti? Eu zic ca merita incercat, merita sa uiti de tot doar pentru a putea zambi, pentru a putea simti un suflet imens si plin de bucuri. Merita.

 Sper ca v-a placut.

Kisses,

The Blue Princess

Amintiri placute

Hei hei hei, dragii mei cetateni :))),
Astazi am adaugat noua adresa de mail la descriere: The_blue.princess@yahoo.com, cum am spus voi verifica mailul odata pe saptamana:* si voi raspunde cat de repede pot.
Acum revenind la tema de azi, am ales acest subiect, nici eu nu stiu de ce. Dar sper ca va va place in orice caz :

Chiar si cand pare ca ai pierdut tot, ramai cu ceva. Cu amintirile frumoase a ceea ce a fost, pe care nimeni niciodata nu ti le va putea lua.
Amintirile pe care chiar daca nu vrei le apeciezi, amintiri ale momentelor in care erai fericit, in care totul era bine. Amintiri ale momentelor in care te simteai apreciat pentru cine esti, in care te simteai protejat, in care simteai ca orice s-ar intampla va fi bine. Momente carora le duci dorul, insa aceleasi momente care te fac sa apreciezi oamenii pentru ceea ce sunt si ceea ce au fost, care te fac sa ii apreciezi pentru ca au fost acolo, pentru ca au trait impreuna cu tine.Momente care te fac a spui, nu conteaza tot ce e acum ,pentru ca atunci a fost frumos.
Amintirile acele care atunci cand esti trist si te gandesti ce sa faci, te fac sa zambesti.
Acela sunt momente frumoase, momente care trebuiesc apreciate indiferent ce se intampla acum, momente de care tie dor. Acele amintiri te fac sa apreciezi oamenii chiar daca s-au schimbat, pentru ca desi e greu de crezut in interior sunt aceiai. Si ei iubesc, adora momentele acelea frumoase si lor le e dor de ce a fost si lor le e greu sa suporte ce se intampla. Insa intr-un fel sau altul acele amintiri ne fac pe toti sa supravietuim, ne fac a intelegem ce vrem, ne ajuta sa ne gasim pe noi insine, ne aduce cu picioarele pe pamant si ne arata calea cea buna.
Acestea sunt amintirile frumoase si asta e rolul lor in viata, sa ne aduca pe pamant si sa nu ajute sa trecem peste tot ce e greu.

Kisses,
The Blue Princess