Hey, hey, hey dragi mei, inapoi de la periferia capitalei, unde ghetou si copii de bani gata cresc impreuna, si unde lectiile de viata se invata de pe strada daca esti atent.
Ce se am ales acest subiect azi? Hmmm... nici eu nu stiu sincer.
O sa o iau intr-o anumita ordine ca sa legam si noi ideeile. Ca doar asa e normal:).
Ei bine, IUBIREA? Ce e IUBIREA?
Iubirea e nu sentiment pe care il simti nu doar pentru iubit sau iubita, ci pentru toate persoanele din jurul tau, familie prieteni. Dar nu toti simtim iubire, uni simt obisnuita, alti doar un simplu atasament si alti obsesie?
Sa luam ca exemplu relatia cu iubitii sau iubitele, sunt extrem de curioasa, cati dintre voi pot garanta cu mana pe inima ca ceea ce simte acum este adevarata iubire? Acea iubire care il face sa fie un om mai bun, care il face sa simta fiorul primului sarut de fiecare data, care implica in primul rand, prietenie, intelegere si respect reciproc.
Fac pariu ca sunt foarte putini cei ce ar face asta si nici aceia nu sunt extremi de siguri de asta.
Ei bine asta e iubirea, insa asa cum am mai spus iubirea nu o simti doar pentru partenerul de viata, dar si pentru familie si prieteni.
Cand vine vorba despre familie de multe ori va intrebati cum ne dam seama ca ceea ce simtim este iubire. Ei bine iubirea pentru cei din familie este inascuta, e acolo si oricat de mult te-ai chinui sa respingi sentimenul, el este existent, este in permanenta prezent. Este adevarat ca de multe ori atasamentul este de cele mai multe ori mai puternic fata de unul dintre parinti decat fara de celalalt insa nimeni nu poate contesta ca exita pentru amandoi.Ca si sentimenul matern(cei drept exita persoane care nu il au, sau care nu l-au simtit nicioadata), in momentul in care ne nastem primul lucru pe care il invatam este sa iubim.
Ei bine acelasi sentiment care pana acum a fost explicat in doua moduri diferite, acum va lua alta intorsatura, iubirea pentru prieteni, ei bine, prietenia este acelasi lucru cu iubirea, persoanele care iti devin prieteni ar trebui sa scoata din tine ceea ce e mai bun, ar trebui sa iti dovedeasca incredere si sa nu te barfeasca la toti cei din jur. Ceea ce de multe ori se intampla.
Prieteni ar trebui sa fie cei pe care te poti baza, cei care nu tipa la tine cand ceva nu le convine, cei care nu isi varsa nervii pe tine si mai ales cei care te accepta asa cum esti, care nu te critica si care te respecta. Un prieten ar trebui sa fie o persoana care sa te accepte, o persoana care este ca si familia ta si mai ales un confident pe care te poti baza.
Si ajungand la subiectul asta prieteni nu sunt cei care in momentul in care s-au certat cu tine se duc si te barfesc tuturor, in timp ce tu doar privesti, asculti si suporti tot ceea ce se creeaza in jurul tau. Astfel de comportamente te fac sa intelegi de multe ori ca persoanele pe care le ai in jur nu sunt ceea ce par si ca prietenia ca si iubirea nu este ceea ce vezi in filme. Si mai ales ca de multe ori un prieten poate aduce pe fata ta mai multe lacrimi decat pot aduce un iubit.
Ca tot am pomenit de lacrimi, adevarul e ca lacrimile sunt aduse de orice mic incident, de cel mai mic cuvant. Unii sunt mai tari decat alti si nu le afiseaza, dar asta nu inseamna ca ele nu exista.Chiar daca ne prefacem ca nu doare lacrimile isi fac loc si continua sa curga.
Va mai aduceti aminte cand erati copii si cadeati si incepeati sa plangeti in timp ce parintii sau fratii mai mari va curatau si va sarutau pe frunte. Pe atunci lacrimile pentru ramile fizice erau singurele pe care le cunosteam, insa odata cu trecerea timpului am cunoscut dezamagiri, cetruri, suferinta, inselaciuni, chiar si cuvinte si asa s-au nascut altfel de lacrimi.
Parca totul era mai frunos atunci.
Acum poate ar trebui sa fac o alta incheiere, insa chiar nu stiu, asta e ceea ce am avut de spus astazi si sper ca va intereseaza si ca apreciati intr-un fel sau altul ceea ce am scris.
Kiss,
The Blue Princess
PS: pentru cei care citesc, mi-ar placea sa va citesc parerile, asa ca datii drumul, bune sau rele, voi suporta.
Ce se am ales acest subiect azi? Hmmm... nici eu nu stiu sincer.
O sa o iau intr-o anumita ordine ca sa legam si noi ideeile. Ca doar asa e normal:).
Ei bine, IUBIREA? Ce e IUBIREA?
Iubirea e nu sentiment pe care il simti nu doar pentru iubit sau iubita, ci pentru toate persoanele din jurul tau, familie prieteni. Dar nu toti simtim iubire, uni simt obisnuita, alti doar un simplu atasament si alti obsesie?
Sa luam ca exemplu relatia cu iubitii sau iubitele, sunt extrem de curioasa, cati dintre voi pot garanta cu mana pe inima ca ceea ce simte acum este adevarata iubire? Acea iubire care il face sa fie un om mai bun, care il face sa simta fiorul primului sarut de fiecare data, care implica in primul rand, prietenie, intelegere si respect reciproc.
Fac pariu ca sunt foarte putini cei ce ar face asta si nici aceia nu sunt extremi de siguri de asta.
Ei bine asta e iubirea, insa asa cum am mai spus iubirea nu o simti doar pentru partenerul de viata, dar si pentru familie si prieteni.
Cand vine vorba despre familie de multe ori va intrebati cum ne dam seama ca ceea ce simtim este iubire. Ei bine iubirea pentru cei din familie este inascuta, e acolo si oricat de mult te-ai chinui sa respingi sentimenul, el este existent, este in permanenta prezent. Este adevarat ca de multe ori atasamentul este de cele mai multe ori mai puternic fata de unul dintre parinti decat fara de celalalt insa nimeni nu poate contesta ca exita pentru amandoi.Ca si sentimenul matern(cei drept exita persoane care nu il au, sau care nu l-au simtit nicioadata), in momentul in care ne nastem primul lucru pe care il invatam este sa iubim.
Ei bine acelasi sentiment care pana acum a fost explicat in doua moduri diferite, acum va lua alta intorsatura, iubirea pentru prieteni, ei bine, prietenia este acelasi lucru cu iubirea, persoanele care iti devin prieteni ar trebui sa scoata din tine ceea ce e mai bun, ar trebui sa iti dovedeasca incredere si sa nu te barfeasca la toti cei din jur. Ceea ce de multe ori se intampla.
Prieteni ar trebui sa fie cei pe care te poti baza, cei care nu tipa la tine cand ceva nu le convine, cei care nu isi varsa nervii pe tine si mai ales cei care te accepta asa cum esti, care nu te critica si care te respecta. Un prieten ar trebui sa fie o persoana care sa te accepte, o persoana care este ca si familia ta si mai ales un confident pe care te poti baza.
Si ajungand la subiectul asta prieteni nu sunt cei care in momentul in care s-au certat cu tine se duc si te barfesc tuturor, in timp ce tu doar privesti, asculti si suporti tot ceea ce se creeaza in jurul tau. Astfel de comportamente te fac sa intelegi de multe ori ca persoanele pe care le ai in jur nu sunt ceea ce par si ca prietenia ca si iubirea nu este ceea ce vezi in filme. Si mai ales ca de multe ori un prieten poate aduce pe fata ta mai multe lacrimi decat pot aduce un iubit.
Ca tot am pomenit de lacrimi, adevarul e ca lacrimile sunt aduse de orice mic incident, de cel mai mic cuvant. Unii sunt mai tari decat alti si nu le afiseaza, dar asta nu inseamna ca ele nu exista.Chiar daca ne prefacem ca nu doare lacrimile isi fac loc si continua sa curga.
Va mai aduceti aminte cand erati copii si cadeati si incepeati sa plangeti in timp ce parintii sau fratii mai mari va curatau si va sarutau pe frunte. Pe atunci lacrimile pentru ramile fizice erau singurele pe care le cunosteam, insa odata cu trecerea timpului am cunoscut dezamagiri, cetruri, suferinta, inselaciuni, chiar si cuvinte si asa s-au nascut altfel de lacrimi.
Parca totul era mai frunos atunci.
Acum poate ar trebui sa fac o alta incheiere, insa chiar nu stiu, asta e ceea ce am avut de spus astazi si sper ca va intereseaza si ca apreciati intr-un fel sau altul ceea ce am scris.
Kiss,
The Blue Princess
PS: pentru cei care citesc, mi-ar placea sa va citesc parerile, asa ca datii drumul, bune sau rele, voi suporta.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu